Bula dotcom varianta românească, bula punctro

Voi sunteți tinerei și probabil n-ați auzit de bula dotcom, dar a fost o vreme când diverși investitori cumpărau cele mai absurde nume de domeniu posibile cu scopul de a le revinde pe bani mulți (de mii sau zeci de mii de ori valoarea lor) ulterior.

A fost ca un fel de Bitcoin al sfârșitului anilor ’90.

Evident, nu vreau să spun că toate numele de domenii erau absurde sau lipsite de valoare. Erau multicele care erau subvalorate, o sumă considerabilă care aveau prețul corect și o majoritate covârșitoare care erau supravalorate și irelevante sau de-a dreptul absurde.

Când s-a spart bula respectivă investitorii prudenți care aduceau valoare au rămas neclintiți și chiar au scos profit în timp ce investitorii de carton care credeau că tot ce lucește e aur au dat chix și majoritatea au pierdut toată investiția.

La scurt timp după ce s-a spart bula dotcom a ajuns și pe la noi zvonul că se pot face bani din domenii și cum roTLD vindea doar domenii pe viață la $50 bucata o sumă de cetățeni cu contacte unde trebuie și alți oportuniști au blocat timp de mai bine de 10 ani o grămadă de nume de domenii bune și mai puțin bune sperând că or să aibă un ROI de zeci de mii de € odată cu emanciparea digitală a țării.

Numai că treaba asta a ajuns pe la urechile unora din alte zone și a supărat grav pentru că era un fel de monopol ermetic ce n-avea nimic de-a face cu piața liberă (și la nivel digital) pe care o tot menționa UE când își făcea propagandă.

Așa se face că după vreo 10 ani roTLD a dictat liberalizarea pieței și trecerea la formatul standard de valabilitate anuală pentru numele de domenii.

Mulți s-au jelit atunci pentru că urmau să plătească brusc minim 10€ pe un domeniu an de an deși până atunci costul lor a fost de maxim 4€ pe an.

Mult mai mulți sau jelit pentru că nu reușiseră să vândă domeniile la zeci de mii de € în cei 10 ani cât le-au ținut acolo să se pună praful pe ele și acum, brusc, urmau să plătească 10€ pe domeniu anual ceea ce era pentru oportuniști nesustenabil.

Foarte mulți, naivi de altfel, au crezut că liberalizarea pieței va atrage după sine și o maturizare a acesteia numai că n-a fost să fie.

Odată cu liberalizarea pieței a început o nouă goană după aur protagonizată de niște noi jucători (marea lor majoritate la fel de proști ca cei dinaintea lor) ce credeau că lumea pică la fentă și scoate din buzunar mia de € pentru un domeniu .ro.

Liberalizarea pieței de către roTLD a dus la o bulă mai mică pe care eu o numesc bula punctro și care a venit, ca orice lucru care vine din vest, cu cel puțin un deceniu întârziere.

Țin minte că îmi povestea un registrar cum că era o perioadă când era aproape imposibil să ai măcar speranțe la a înregistra un domeniu bunicel pentru că era plin de băieți cu pile la roTLD ce bombardau API-ul de înregistrare cu solicitări pentru a prinde cele mai bune domenii cu scopul de a le revinde mai apoi pe prețuri formate din 4 cifre în € bineînțeles.

Numai că la fel cum zice vorba aia din bătrâni timpul le pune la locul lor pe toate.

Mai bine de jumătate din investitorii care s-au grăbit să blocheze domenii bunicele (și unele de-a dreptul mediocre) ca să devină milionari în € după ce le vând cu mii de euro fiecare s-au trezit că mai nimeni nu le prea cumpără și că suma costurilor de reînnoire nu se compensează cu veniturile.

Așa că de ceva vreme au început să tot apară domenii bunicele ca fiind disponibile pentru că investitorii nu-și mai permit luxul de a le ține ocupate degeaba ca să facă marea vânzare ulterior.

Bula punctro nu s-a spart ci doar pierde aer constant.